Cariera este oglinda care reflectă totalitatea ocupațiilor și pozițiilor pe care o persoană le deține de-a lungul vieții pe piața muncii; implică atât aspecte ale vieții personale, cât și extra-profesionale, care au influență asupra evoluției individului. Nevoia de performanță profesională determină dezvoltarea carierei prin intermediul formării continue și a studiului aprofundat în domeniul de activitate.

Toată lumea este atrasă de cuvântul care a invadat mediile organizaționale și nu numai – training-ul. Goana după producție, profit și performanță a determinat o evoluție rapidă a formării profesionale, în prezent training-ul fiind văzut ca o sesiune de cursuri cu rolul de a facilita transferul și însușirea de informații.

Oamenii sunt resursa care exploatează alte resurse pentru a exista productivitate și profit, astfel trebuie să existe o investiție mare în potențialul fiecăruia pentru a contribui la un plus-valoare pentru companie. Trebuie să se facă diferența între cursurile simple și training-ul eficient care necesită investiții și consum de energie pentru ca obiectivele de tip SMART să fie atinse și pentru ca în urma formării să fie un progres vizibil în activitatea curentă.

Formarea personalului unei companii trebuie să fie în acord cu o serie de factori precum gradul de dezvoltare şi evoluţia economiei naţionale, progresul tehnologic, schimbări demografice, culturale şi sociale, tehnologia informaţiei, clienții și furnizorii organizației, nevoia resurselor umane de a fi informate și motivate.

Identificarea nevoilor de formare are la bază procesul de analiză a nevoilor de formare/training, dar se poate face și prin intermediul procesului de evaluare a personalului, urmând o strategie de planificare care evidențiază scopul, obiectivele, direcția, prioritățile, acțiunile și beneficiile pe care un program training sau un curs de aprofundare a cunoștințelor le are la nivel organizțional și individual. Programele de formare/training sunt modalități de modelare comportamentală și învățare continuă, incluzând şi aspecte legate de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi relaţii. În general, experiența participanților la training este folosită ca o resursă pentru a se contura învățarea ca proces. Viața profesională a oamenilor este influențată de concepte precum training, educație, învățare, dezvoltare – training-ul evidențiind un preces sistematic de dobândire de noi cunoștințe și competențe, educația sprijiniind individul să se dezvolte în domeniul în care activează prin învățarea continuă.

În prezent, se practică training-ul ”on the job” – la locul de muncă și ”off the job” – în afara locului de muncă, în funcție de tipul de activitate al companiei și de scopurile propuse. Fiecare dintre aceste programe deține un plan operațional, o serie de avantaje și dezavantaje care au la bază procesul de identificare și analiză a nevoilor de formare.

Pentru a se planifica un training off the job trebuie să fie evaluate următoarele elemente: numărul de participanți, vârsta și stilul de învățare al acestora. De asemenea, există constrângeri legate de locație, timpul alocat sesiunii de training. Avantajele training-ului extern se conturează în jurul numărului mare de indivizi care au nevoi similare de prezentare a unor concepte, informații ori noutăți într-un domeniu de activitate; viziunile și opiniile diverse îmbogățesc fiecare participant prin împărtășirea de experiențe, situații critice ori cunoștințe. În extrema opusă se regăsesc dezavantajele care vizează diferențele individuale cu efecte directe asupra modului de desfășurare a training-ului – diferențe în modul de preluare și interpretare a infomațiilor, diferite stiluri de învățare, discrepanțe între nivelurile de cunoștințe, abilități și motivație. Cursurile pot avea o durată de câteva zile, luni sau un an, participanții fiind persoane care se cunosc între ele sau nu, colegi de serviciu, necunoscuți, subalterni sau superiori. În funcție de scopul și obiectivele programului, se poate opta pentru un curs structurat, semi-structurat sau nesctructurat, activitățile desfășurându-se într-un mod formal sau informal. Ca modalități de realizare a training-ului extern se regăsesc atelierele de lucru care au ca obiectiv participarea activă a membriilor grupului pentru ca aceștia să fie capabili în urma formării să rezolve problemele pe care le au la locul de muncă; conferințele de lucru și seminariile care sunt considerate evenimente de aprofundare a nivelului de informații.

Training-ul la locul de muncă implică o serie de factori specifici organizației – principii, cultură și climat organizațional, la care se adaugă tipul de abordare utilizat pentru a se atinge obiectivele cursului și pentru a exista beneficii organizaționale și individuale. Aceste cursuri interne pot lua forma instruirii unu la unu care implică un angajat nou și unul cu experiență care preia rolul instructorului, aplicându-se strategia „Spune, Arată, Execută”; coaching-ul reprezintă un proces de învățare la locul de muncă și se realizează prin implicarea efectivă în muncă a participantului și a unui manager, superior sau supervizor; managementul de proiect derivă din coaching și implică dezvoltarea naturală a personalului prin diversificarea competențelor profesionale.

Indiferent de modalitatea abordată pentru realizarea cursurilor de formare, beneficiile se identifică atât la nivel organizațional în productivitate, strategia de lucru, creșterea satisfacției clienților și furnizorilor, cât și la nivel individual prin creșterea motivației și satisfacției profesionale a angajaților. Astfel, dezvoltarea organizațională și personală compun succesul unei organizații, fiind predictori ai eficienței viitoare.