Puncte de vedere: supracalificarea [Ro]

Spuneam in urma cu ceva vreme intr-un post pe Creativ cu banii care ar fi o abordare de succes cand cautati un loc nou de munca; iata si o perspectiva asupra unui motiv de respingere des intalnit in procesele de recrutare: supracalificarea.

Nu putini sunt aceia care incearca sa isi gaseasca un loc de munca dar sunt refuzati pe motiv de supracalificare. Desi acest lucru nu este recunoscut direct de catre angajatori, constituie un criteriu in alegerea viitorilor angajati.

Un prim motiv pentru aceasta respingere din partea angajatorilor ar fi varsta ‘inaintata’ a candidatilor. Fiind mai greu de inteles ‘greutatea’ experientei unui candidat evaluat, recrutorul poate presupune (deseori gresit)  ca o anumita pozitie de entry-level nu este potrivita cuiva care doar ce a terminat studiile pentru simplul motiv ca nu considera importanta/relevanta experienta de dinaintea sau din timpul facultatii, asa cum poate crede ca un senior (categorie in care intra cei de 40 de ani si peste) nu se potriveste unui post din motiv ca este ‘depasit’ de tehnologie, neluand in considerare ca acel senior este valoros datorita cunostintelor si experientelor pe care le poate transmite noilor generatii.

Un alt motiv al refuzului unui astfel de candidat este dat de pozitiile ocupate anterior si perioadele de timp cat a ocupat respectivele pozitii. Angajatorii se feresc sa angajeze pe cineva care la cativa ani a schimbat locul de munca, poate chiar si domeniul de activitate, oricare ar fi motivul. In afara de faptul ca trezeste suspiciuni si este un motiv de ingrijorare, poate denota o lipsa de hotarare/nesiguranta a candidatului. In plus, afirmatia angajatorilor ca “la prima oferta mai rasarita, proaspatul angajat va pleca” este la fel de indreptatita ca si nemultumirea celor refuzati din acest motiv.

Sa nu neglijam insa un motiv la fel de important ce determina respingerea unui candidat supracalificat: remuneratia. Desi este angajata pe un post sub calificarea sa, o persoana supracalificata va avea pretentii salariale mai mari. De asemenea, firma isi asuma un risc atunci cand angajeaza un supracalificat, costurile (cat si pierderile) putand creste datorita plecarii intr-un interval scurt a noului angajat. De aceea, in majoritatea cazurilor, firmele vor evita aceasta situatie si vor respinge candidatura unei persoane cu o pregatire mai mare decat cere postul vacant.

Trebuie luat in considerare si faptul ca pe termen lung, o persoana angajata pe un post care nu este pe masura pregatirii acesteia va fi nemultumita, frustrata si demotivata, fiindu-i afectata astfel productivitatea la locul de munca. Dintr-o alta perspectiva, trebuie tinut cont si de atitudinea angajatului supracalificat fata de colegii sai de la acelasi nivel ierarhic, care poate fi una de superioritate, aroganta. Acest sentiment de superioritate poate da nastere unor conflicte in interiorul organizatiei, mai ales in situatii in care un supracalificat trebuie sa astepte confirmarea superiorilor ierarhici pentru situatii pe care ei le pot gestiona cu usurinta. Si nu in ultimul rand, sa nu uitam ca un astfel de angajat este privit ca o amenintare atat de colegii de echipa – care au un contracandidat in plus si cu sanse mai mari in cazul ivirii unei pozitii superioare, sau de ce nu, care ii poate inlocui daca se dovedeste a fi mai potrivit pentru postul pe care ei il ocupa -, cat si de manager.